Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "mediu de afaceri"

La propunerea mediului de afaceri, Guvernul va modifica criteriile de departajare în caz de punctaj egal pentru apelul competitiv privind granturile de investiții de până la 1 milion de euro (Măsura 4.1.1.) ce urmează a fi acordate IMM-urilor. Totodată, termenul de lansare va fi amânat până la primirea avizului din partea Comisiei Europene pe noua schemă.

Birocrația excesivă reprezintă una dintre provocările cele mai des întâlnite de mediul de afaceri din România. Capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, are un impact negativ asupra populației și firmelor.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include o schemă de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor, cu finanțare de 300 milioane euro, cât și o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa, un program pentru participarea la evenimente de brokeraj, dar și un program, finanțat cu 183 milioane euro, pentru atragerea ”resursei umane înalt specializate din străinătate” în activități de cercetare, dezvoltare și inovare.

Mediul de afaceri nu va avea de a face cu noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, acestea nu vor fi majorate și nu vor fi eliminate sau reduse facilități existente, promite coaliția de guvernământ în programul de guvernare. În plus, mediul de afaceri va beneficia de adresă electronică a firmei, depunerea tuturor declarațiilor fiscale online, înființare de firme integral online, fără cozi la ghișee, iar neclaritățile fiscale vor fi intrepretate în favoarea contribuabilului. Noii guvernanți promit și legea holdingurilor.

Votul pentru alegerile parlamentare din acest an a trecut, iar partidele aflate pe primele poziții își caută acum parteneri cu care să preia guvernarea. În acest timp, mediul de afaceri așteaptă ca măcar jumătate din promisiunile lansate în campania electorală să fie și onorate de către viitorii guvernanți. Așteptările și solicitările antreprenorilor, într-o perioadă marcată și de o criză puternică generată de coronavirus, sunt transmise acum viitorului Guvern, prin intermediul Profit.ro.

OUG privind măsurile economice de susținere a mediului de afaceri nu este aplicabilă unor categorii largi de firme afectate de pandemia de coronavirus, consideră PSD. care anunță că în Parlament va depune amendamente, printre care decontarea de către stat, a 75% din salariul brut, în cazul tuturor angajaților societăților comerciale/PFA care și-au încetat activitatea din cauza pandemiei și eliminarea condiției de obținere a certificatului de situație de urgență.

În condițiile unui guvern minoritar, care nu este susținut de o majoritate parlamentară, deciziile importante ale anului 2020 pot fi luate de aleși, după cum s-a dovedit la finele anului trecut, când Parlamentul a semnat dublarea alocației pentru copii. Temele majore ale anului 2020, cu sau fără alegeri anticipate, vor fi pensiile - atât în privința modificării celor speciale, cât și majorării celorlalte - și alegerea primarilor în două tururi, dar pe lângă acestea nenumărate alte proiecte cu impact economic și social așteaptă o decizie în noul an.

Procesul de elaborare a politicilor publice în România a devenit din ce în ce mai imprevizibil și afectează mediul de afaceri, avertizează Comisia Europeană, care recomandă autorităților de la București îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional.

Reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) au declarat pentru Profit.ro că până la acest moment nu au primit niciun răspuns din partea Executivului la solicitarea lor, adresată în premieră, de a fi prezenți la ședința de guvern, într-un ultim efort de a preîntâmpina adoptarea unui ordonanțe de urgență în cazul căreia apreciază că riscă să aibă consecințe deosebit de grave pentru economia României.

Mediul de afaceri din România cere, pentru prima oară în istorie, să fie prezent la o ședință de guvern, într-un ultim efort de a preîntâmpina adoptarea unei ordonanțe de urgență în cazul căreia apreciază că riscă să aibă consecințe deosebit de grave pentru economia României.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal care ar transpune în legislația fiscală un număr mare de modificări, multe de natură tehnică, discutate în cursul verii cu reprezentanți ai mediului privat, urmează să fie prezentat în cursul lunii noiembrie, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Proiectul este unul dintre inițiativele importante ale ministrului Finanțelor și ar fi trebuit să așeze Codul Fiscal într-o formă căreia să i se aducă ulterior cât mai puține modificări, inclusiv printr-un acord cu celelalte partide politice decât cele de guvernare.

Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor putea beneficia de câte un grant în valoare de aproximativ 3.000 de euro, în vederea promovării propriilor produse sau servicii în mediul online, conform unui proiect pregătit la nivelul Guvernului.

Romanian Business Leaders (RBL), una dintre cele mai importante organizații ale mediului de afaceri, a început selecția pentru „Top 100 Români de Pretutindeni”, un proiect în care sunt premiați 100 de români din afara țării care au excelat în 10 domenii cheie și care își doresc să se implice și în dezvoltarea economică, culturală și socială a României.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) consideră că modificările aduse Codului Penal în Parlament sunt extrem de toxice pentru sănătatea mediului de afaceri național, iar ele vor duce la abuzuri pe scară largă împotriva companiilor și a antreprenorilor.

Comunitatea de afaceri reprezentată de AmCham Romania(Camera de Comerț Americană în România), AHK (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), Confederația Patronală Concordia și RBL(Romanian Business Leaders), transmite că este extrem de îngrijorată de acțiunile pe care le apreciază ca un asalt asupra statului de drept, prin multiplele inițiative legislative de modificare a numeroase legi din diverse domenii, inclusiv a codurilor penale, considerând că România intră astfel pe o traiectorie descendentă social și economic.

Guvernul a adoptat, joi, prin ordonanță de urgență, înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România. Autoritatea va coordona legătura dintre oamenii de afaceri și oferta educațională propusă de unitățile de învățământ, astfel încât solicitările firmelor ca forță de muncă să se materializeze prin organizarea de clase de nivel școală profesională în sistem dual la nivel național.

O treime dintre managerii marilor companii din România consideră că practicile legate de corupție sunt larg răspândite în mediul de afaceri. Procentajul a scăzut la 34%, de la 36% anul anterior, și România se situează la același nivel de corupție percepută cu Marea Britanie. În comparație, mai mulți șefi de companii din Ungaria (66%), Slovacia (66%), Cehia (54), Portugalia (46%), Italia (68) sau Bulgaria (60), consideră că în țările lor există corupție în mediul de afaceri.

Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC), organizație ce reunește companii care angajează peste 186.000 de persoane și au o cifră de afaceri de 187 de miliarde de lei, spun că le-a scăzut încrederea în mediul de afaceri din România, considerând că acesta s-a deteriorat.

Mediul de afaceri consideră că modificările aduse de Guvern anul trecut Legii parteneriatului public-privat (PPP) nu fac decât să impună restricții Ia mecanismele absolut necesare unui PPP, anulând astfel șansele ca vreun astfel de proiect să fie implementat. În pofida acestei poziții și fără a accepta vreun amendament propus de mediul de afaceri, majoritatea de guvernământ a adoptat acum, în comisia senatorială de industrii, noile reglementări chiar în prezența ministrului pentru Mediul de Afaceri, care a promis în schimb că Legea va fi îmbunătățită la Camera Deputaților.

Lipsa de transparență a agendei guvernamentale și modificările frecvente aduse Codului fiscal au dus la deteriorarea mediului de afaceri în România și ar putea întârzia reformele structurale, atenționează agenția de evaluare financiară Standard and Poor’s (S&P). Corupția răspândită, deși în ușoară descreștere în contextul activității DNA din ultimii ani, își pune amprenta pe creșterea investițiilor străine, notează S&P, care citează datoriile guvernamentală și externă moderate drept principalul factor pentru păstrarea calificativului de țară neschimbat la 'BBB-/A-3', pe ultima treaptă a categoriei recomandată investițiilor.

Deși a trecut o lună și jumătate de când modificarea Codului Fiscal, incluzând transferul contribuțiilor, prin OUG 79/ 2017, a intrat în vigoare, iar un raport privind ordonanța trebuia adoptat la mijlocul lunii decembrie, deputații Puterii din comisia de buget au considerat că este potrivit să mai amâne adoptarea și să aibă mai întâi o dezbatere generală asupra ordonanței. Între timp, mediul de afaceri așteaptă aplicarea modificărilor adoptate deja în Senat la ordonanță, care, în forma actuală, afectează companiile. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a promovat modificările în Senat, nu a fost prezent la discuții, dar afirmă însă că nu și-a schimbat opinia.

Directorul General al Grupului OMV, Rainer Seele, a remarcat, în cadrul unei discuții cu președintele Klaus Iohannis, nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal și legislativ, care trebuie să susțină performanțele companiilor și dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil și competitiv. Seele a prezentat, cu acest prilej, și strategia de dezvoltare a companiei, care include o creștere a gradului de internaționalizare a Petrom.

Programul Start-Up Nation are prevăzută în proiectul de buget pentru 2018 o finanțare de 2 miliarde lei, care asigură, în temeiul legii, suportul activității a 10.000 de noi firme. Anul viitor ar putea aplica pentru finanțare și firmele ale căror proiecte au fost respinse anul acesta, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer.

Legea lobby-ului, care, conform programului de guvernare, trebuia finalizată de ministerul pentru mediul de afaceri încă din iunie, nu a ajuns nici măcar la nivel de draft, conform unui document oficial al ministerului. Deocamdată Guvernul nu are în vedere decât înființarea unui registru unic de transparență a intereselor, propunere care a fost discutată cu mediul de afaceri încă din 2015.

Nu mai puțin de 95% din firmele private se opun introducerii sistemului de plată defalcată a TVA, considerând că va genera dificultăți și costuri foarte mari pentru firmele mici și mijlocii, iar organele fiscale nu sunt informatizate și nu dețin suficienți angajați pentru administrarea acestuia. Oamenii de afaceri au cerut astăzi politicienilor ca sistemul să fie doar opțional, în contextul în care și Comisia Europeană a constatat că pentru implementarea obligatorie a unui asemenea sistem este nevoie de circa 4 ani.